Obsesia
Obsesia roade pe din ă untru Ca o molie în șifonier Carpetele învechite la care nu poți renunța De ce? Pentru că sunt moștenire de familie. Obsesia vine din fizic De ce a trebuit sa mă atingi așa? De ce a trebuit să simt atâta căldură în îmbrățișarea ta. De ce am dat tot, deși nu aveam nimic? De ce m-am regăsit în tine Cand nu m-am regăsit pe mine? Acum se scorojeste pielea de pe carne, De pe oase, de pe inimă De pe ibricul de cafea de duminică dimineața. Si obsesiv trag de ea cu dinții, cu unghiile, cu mintea Iubirea poți s-o uiți, obsesia trece de expresie. Probabil de aceea se numește obsesie.