Obsesia

Obsesia roade pe dinăuntru

Ca o molie în șifonier

Carpetele învechite la care nu poți renunța

De ce?

Pentru că sunt moștenire de familie.

Obsesia vine din fizic

De ce a trebuit sa mă atingi așa?

De ce a trebuit să simt atâta căldură în îmbrățișarea ta.

De ce am dat tot, deși nu aveam nimic?

De ce m-am regăsit în tine

Cand nu m-am regăsit pe mine?

Acum se scorojeste pielea de pe carne,

De pe oase, de pe inimă

De pe ibricul de cafea de duminică dimineața.

Si obsesiv trag de ea cu dinții, cu unghiile, cu mintea

Iubirea poți s-o uiți, obsesia trece de expresie.

Probabil de aceea se numește obsesie.