Si ingerii mor .. Pasii tai nu

Urmele pasilor tai au ramas imprimati pe drumul catre inima mea , o poteca batatorita si batrana ce duce inspre zidurile albe , nesfarsite care inconjoara castelul tuturor amintirilor si sentimentelor mele . Le privesc si acum silueta lunga si supla , bine conturata si pronuntata , intiparita cu multa hotarare pe pamanturile mele insa tot ce mai pot simti e melancolie .
Mi-ai inghetat trecerea in lumea reala , m-ai inchis intr-o cusca de aur si mi-ai pus un lacat greu iar amintirile mi le-ai transformat in ganduri si gandurile in amintiri . Ai crezut ca ma iubesti dar tot ce ai simtit vreodata pentru mine a fost dorinta ce se metamorfoza cu timpul in indiferenta si apoi sila , insa nu ai renuntat atat de usor la tot ceea ce putea fi o viata normala .
Doar asta iti doreai , sa fi ca toti ceilalti . Am fost cobaiul pentru experimentele tale diabolice , dar eu te doream in continuare si nu puteam trai fara mirosul , pielea , zambetul si vocea ta .
Iti simteam lipsa si inca o mai simt , caci tot ce mi-a mai ramas acum sunt doua perechi de pasi duri si grei ce au marcat venirea si plecarea ta ..